Despre traume

Ne trăim viețile înconjuraţi de oameni minunați, netraumatizați, însă paradoxal într-o societate plină de violență și oameni răniți: “Lasă că părinții mei m-au bătut când eram copil și nu mai sunt așa traumatizat!”, zice bărbatul care a fost denunțat de fosta parteneră pentru violență fizică. “Când eram mic părinții mă lăsau să plâng singur până adormeam, și asta dura cu orele, dar așa am învățat să fiu independent”, spune bărbatul care își petrece nopțile pe rețelele de socializare, neputând dormi. “Am fost pedepsit aspru când eram mic și sunt ok”, spune bărbatul care de fiecare dată când face o greșeală se face singur în toate felurile, pedepsindu-se. “Când eram copil m-au atins bine de tot și acum sufăr de o “traumă” care se numește “educație””, spune femeia care nu înțelege de ce toți partenerii pe care îi are ajung să fie agresivi cu ea. “Copil fiind, când eram mofturos tata mă închidea într-o cameră singură pentru a mă gândi la ce am făcut, iar astăzi apreciez asta!”, spune femeia care suferă de atacuri de panică și nu înțelege de ce e claustrofobică. “Când, copil fiind, aveam crize de furie în public, părinții mei îmi spuneau că mă vor lăsa singură sau mă vor da unui străin și uite, am ajuns foarte bine”, spune femeia care a cerșit iubire în toate relațiile și a acceptat infidelități repetate pentru a nu fi abandonată. “Când se uitau părinții mei la mine înghețam, și uite ce bine am ajuns!”, spune femeia care nu poate să mențină contact vizual fără să se simtă intimidată. “Părinții mei m-au obligat să aleg o carieră în care să fac bani și uite ce bine am ajuns!”, spune bărbatul care așteaptă cu înfrigurare fiecare zi de vineri, disperat că este nevoit să facă zilnic ceea ce nu îi place. “Când eram mică trebuia să stau la masă până terminam toată mâncarea din farfurie, cu forța chiar, nu cum fac părinții ăia permisivi!”, spune femeia care nu înțelege de ce întotdeauna a avut probleme cu mâncatul compulsiv. “Mama m-a învățat ce înseamnă respectul cu papucul și bine mi-a făcut”, spune femeia care fumează un pachet de țigări pe zi pentru a-și ține sub control anxietatea. “Le mulțumesc părinților mei pentru fiecare lovitură și pedeapsă, pentru că altfel cine știe ce s-au fi ales de mine”, spune bărbatul care nu a avut niciodată o relație sănătoasă și al cărui copil îl minte tot timpul, de frică. Lecția nu e să ne judecăm părinții, și ei sunt victime la rândul lor, ci să înțelegem că nu a fost bine, să iertăm și să lăsăm o altă moștenire copiilor noștri.” Sursa de inspiratie: Joshua Shrum.